Masivul Ceahlău este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m).

Masivul Ceahlău este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului, iar la vest văile Jidanului Bistrelor și a Pinticului.

Mai multe detalii aici.

Vârful Toaca, la 1904 m, este al doilea ca mărime din Masivul Ceahlău, după vârful Ocolașul Mare. Deși nu este punctul cel mai înalt din Munții Ceahlău, acest vârf reprezintă principala atracție din masiv datorită formei sale piramidale.

Pe Vârful Toaca se află stația meteorologică cu același nume.

Mai multe detalii aici.

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), aflat în România, în arealul grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și Neamț.^[2]

Are o suprafața de 6575 ha în care sunt protejeate valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice și peisagistice, precum și faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale – asimilate în zona de protecție integrală printre care: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Cheile Șugăului, Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică – Hășmașul Negru, Avenul Licaș

Mai multe detalii aici.

La Bicazu Ardelean, aproape de limita cu judeţele transilvănene, se găseşte unul dintre cele mai vechi şi valoroase monumente de arhitectură în lemn din judeţul Neamţ – Biserica cu hramul „Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“.

Mică, croită după închipuirea trăitorilor de odinioară şi înfrumuseţată cu un splendid decor împrumutat din vecinătatea ardelenească, bisericuţa împrăştie în liniştea după-amiezei ceva straniu şi tulburător. Acolo, după dâmbul de pământ, lăcaşul reconstituie, la scară mică, o lume de dincolo de veacuri. Un loc în care duhul Ortodoxiei nu s-a stins, indiferent de vitregiile la care pământul acesta dintre munţi a fost supus.

Mai multe detalii aici.

Cabana Dochia este situata în zona superioară a masivului Ceahlau, pe platou, între vîrfurile Lespezi (1 805 m) şi Bîtca Gheodon (1 845 m). Are o poziţie dominantă, cu vizibilitate totală spre est, sud-est şi sud, şi este principala cabană a Munţilor Ceahlău, fiind singura bază de cazare la mare altitudine.
Altitudine: 1750 m.

Căi de acces: Pe poteci turistice marcate, de la baza muntelui, din toate punctele cardinale; din satul Ceahlău în 4½–5 ore; din localităţile Izvorul Alb sau Secu în 5½-6 ore; de la cabana Izvorul Muntelui în 3–3½ sau 4–4½ ore; din satul Neagra în 6-7 ore; din satul Telec în 5-5½ ore; din satul Pintic în 5½-6 ore; din staţiunea Durău în 3–4½ ore.

Mai multe detalii aici.

Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine, VIII intensitate[1], la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Mai multe detalii aici.

Cascada Duruitoarea, este un monument al naturii cu regim de arie protejată de interes național situată în Masivul Ceahlău. Corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic) și este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău[2]. Denumirea cascadei vine de la zgomotul puternic și continuu pe care îl face atunci când are apă multă

Mai multe detalii aici.

Cheile Șugăului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei și Bicazu Ardelean.

Aria naturală cu o suprafață de 90 hectare este inclusă în aria Cheile Șugăului – Munticelu (sit Natura 2000) și se află la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita, în Munții Hășmaș la nord de cariera de calcar Bicaz-Chei, Râul Bicaz și DN12C la km 34.

Mai multe detalii aici.

Mănăstirea Durău este o mănăstire ortodoxă de călugărițe situată în localitatea Durău din comuna Ceahlău (județul Neamț). Construcția ei datează din secolele XIX – XX.

Cu sute de ani în urmă, credincioși cucernici s-au așezat în jurul muntelui Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se în aceste locuri vitrege. În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe.

Mai multe detalii aici.

Cu 45 de ani in urma o minte iscoditoare a gasit locul ideal de a logodi Muntele si Apa sub marturia de vesnicie a Cerului. Aici, exact pe limanul de liniste irepetabil in toata geografia Romaniei se afla acum LOCUL TINTA pentru tine, COMPLEXUL MOLDOTURISM CU MUNTII , PORTUL SAU, LACUL si tot ce, pentru un timp, iti poate apartine.

Mai multe detalii aici.

De unde începem aventura ? Din centrul localităţii Bicazu Ardelean, de la intersecţia DN 12C cu drumul nemodernizat ce duce spre Tulgheş. Astfel, mergem vreo 5 km până în satul Telec, unde ajungem la intersecţia drumului judeţean cu drumul comunal 138, pe care îl urmăm spre dreapta. Străbatem satul Telec de-a lungul Pârâului Bistra, lăsăm în urmă şi ultimele case şi intrăm în pădure, iar după circa 1,5 km străbătuţi pe o cărare largă, printre poieniţe înflorite şi brazi tineri, ajungem la Confluenţa Bistrelor (Bistra Mare şi Bistra Mică). Altitudinea la care ne aflăm acum e de 804 m.

Mai multe detalii aici.

Ansamblul fostului schit Hangu la 1900
Palatul Cnejilor este un palat ruinat situat în satul Ceahlău din comuna Ceahlău (județul Neamț). El a fost construit în secolele XVII – XVIII de către boierii din familia Cantacuzino ce stăpâneau moșiile din împrejurimi în incinta fostului schit Hangu.

Ruinele palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu. Pe lângă ruinele palatului, din ansamblul fostului schit mai fac parte Biserica „Pogorârea Sf. Duh” – datând din sec. XVII, cu adăugiri din sec. XIX – și Zidul de incintă – datând din anul 1676.

Mai multe detalii aici.